Nov 10, 2011

UNION - diaspora românească online

UNION, noul proiect, avându-l la cârmă pe Val Butnaru, este mai mult ca sigur unul viabil şi necesar.
În timpul în care comunicarea între oameni se rezumă tot mai mult la platformele sociale virtuale era musai să se treacă pe net întreaga diasporă românească rătăcită printre meridiane. Conceptul de a aduna într-un singur site toate ştirile, evenimentele, istoriile, opiniile etc., a tuturor românilor suflaţi de soartă pe tot mapamondul nu poate fi decât - salutabil!

Factorul psihologic îşi va spune şi el cuvântul: una e să trăieşti în neştire de ceilalţi, sugrumat de (aparent) propria-ţi nimicnicie în ţări în care TU eşti străinul şi cu totul altceva e să afli şi să comunici cu cei ce se află pe aceeaşi treaptă, trăind aceleaşi griji, având aceleaşi vise şi, respectiv, tânjind după aceeaşi patrie.
Bucăţile dispersate vor forma, la 1 decembrie, un întreg pe www.union.md.

Vezi mai jos spotul promo UNION
:

Nov 9, 2011

Noi, cel puţin, am putut să alegem // Moldovenizarea ruşilor pt.2

Îmi continui, neruşinat, cursul gândurilor asupra temei de moldovenizare (a se citi tipa românizare) a ruşilor, de pe acest meleag mioritic a haiducilor rusificaţi.

Primul gând: Citeam ieri în articolul colegului de ziar, Vadim Vasiliu, o afirmaţie a unui protestatar la manifestaţia din 4 noiembrie, care spune că a ieşit cu drapelul Rusiei fiindcă Ziua Unitătţii Naţionale e o sărbătoare a RU iar MD a fost recent în componenţa tot acelei RU. Artiom îi spune tânărului.... Artiomuşka... Artemis... Artemandrit! Ar-te dracu de dilemă! Pe cât de greţos ar suna, dar simt cum îmi cur şuvoaie de puroi alb-albastru-roş din urechi de la atâta polemică în jurul subiectului „a cui a fost Maldaviia”. Una nu înţeleg... adică înţeleg (că şi ruşii de la noi îs tot atât de mancurţi cât şi românii şi moldovenii şi sataniştii). Hai că o mai spun din nou, cât nu m-a luat valul şi nu am scris ceva care să-mi pună în pericol integritatea mea... de orice fel: Îmi e fix în pix că eşti rus sau român sau de altă rasă indo-transnistreană, dar dacă faci/spui ceva – să fie cu cap. Tinerii ies la protest pe străzi, pe reţelele de socializare, prin baruri şi bordeluri cu un scop nobil: acela de a demonstra prostimii că suntem un popor moldav!!! că avem o istorie moldovenească!!! că avem o cultură şi literatură moldovenească!!! Acu, care-i motivul pentru care ieşiţi în stradă şi scandaţi despre Moldova fluturând un drapel rus? Nu poţi să ieşi şi tu cu tricolorul nostru cu gherb? „Moldova a fost în componenţa Rusiei!!!”, bun, şi? A fost, nu mai e şi deja n-ar mai trebui să te fută. E doar Moldova... hai, dă-i bătaie şi învaţă moldoveneasca, joacă o horă cu o lesghincă 2 în 1 (sau ce dansuri populare mai au ruşii). Să te văd. Citeşte pe Vieru măcar în rusă. Bea vodkă „Spicuşor” şi nu „Ruskii Razmer” că razmerul ei e prea mare pentru tine din postura ta de moldovean.

Nov 8, 2011

Scheletul din dulapul AMTAP

Alexandru BÎTCĂ şi Dragoş CONDREA pentru Jurnal de Chişinău

„Vor să ne închidă academia!”

Zvonul despre desfiinţarea Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice (AMTAP) i-a pus în gardă pe studenţii instituţiei. Tinerii se tem că nu vor mai reuşi să-şi termine studiile. Indignarea lor a crescut când au aflat despre datoria de circa 3 mil. de lei pe care AMTAP este obligată să o achite SRL „Petroter”. „De ce trebuie să avem noi de suferit din cauza problemelor lor?”, se întreabă studenţii făcând aluzie la litigiul dintre academie şi SRL „Petroter”.

Zarva a început în urma şedinţei ordinare din 25 octombrie a Colegiului Ministerului Culturii al R. Moldova, în cadrul căreia s-a discutat reforma educaţională în domeniul învăţământului artistic. Şeful Direcţiei Artelor Profesioniste, Învăţământului Artistic şi Industriei Culturale, Aliona Strâmbeanu, a declarat că Direcţia Învăţământului Artistic îşi propune elaborarea unei concepţii ce prevede dispersarea AMTAP şi formarea mai multor instituţii separate. Studenţii însă nu exclud posibilitatea că reforma e menită să mascheze datoria academiei faţă compania „Petroter”.

La 7 noiembrie curent, studenţii au organizat o a doua acțiune de protest, de această dată în faţa Ministerului Culturii al RM, cerând explicaţii. Cinci protestatari au fost invitaţi în biroul ministrului Boris Focşa care le-a garantat că în timpul apropiat nu se preconizează nicio schimbare în academie, respectându-se planul curent de studii. Fiindu-i solicitată o explicaţie cu privire la datoria de 3 mil. de lei a AMTAP, ministrul a răspuns derutat că nu a fost anunţat despre această problemă.

Conflict de milioane

Problema datoriei AMTAP faţă de SRL „Petroter” este o istorie destul de încâlcită, de care nici ministrul Culturii nu știe. Totul începe în 2 august 2004, când AMTAP încheie cu „Petroter” un contract de locațiune prin care Academia transmite în folosință blocul de studii cu o suprafață de 1047,3 metri pătraţi, două încăperi auxiliare de 339 metri pătraţi și 66,3 metri pătraţi de pe str. Mateevici 85.

Blocul este o ruină în urma incendiului din 1996. Firma se obliga să restaureze blocul de studii și să-l transforme într-un centru de cultură. De asemenea, la 3 martie 2005, Ministerul Culturii aprobă cererea „Petroter” în vederea edificării unui centru cultural cu complex hotelier destinat corpului diplomatic al ambasadelor străine acreditate în R. Moldova.

Contractul era valabil până în 2053, iar plata anuală constituia 427.790 de lei, urmând ca „Petroter” să achite în avans, până la finele lui 2004, banii pentru cinci ani de arendă.

Lucrurile iau o întorsătură urâtă la 22 mai 2007, când AMTAP obține la Judecătoria Economică de Circumscripție câștig de cauză în vederea rezilierii contractului de locațiune din cauza că „Petroter” nu și-ar fi onorat obligațiinile contractuale, adică nu ar fi achitat banii pentru arendă. „Petroter” face recurs la Curtea de Apel Economică, motivând că ar fi virat în contul AMTAP 2.824.619 lei, precum și a suportat cheltuieli suplimentare pentru pregătirea documentației de proiect, doar că la 10 octombrie 2007, AMTAP obține din nou câștig de cauză. Surse din administrația AMTAP au confirmat pentru JURNAL că suma de aproximativ 3 mil. de lei a fost achitată de către firma în cauză.

Nov 4, 2011

Moldovenizarea ruşilor – proces ireversibil, inevitabil

Făcui o mică/personală observaţie. Că tot mi se termină bateria la player în plin drumul spre redacţie, hai să văd ce face lumea din microbuz(s). Din 10 oameni, 6 oameni au cerut şoferului să se oprească la o staţie sau alta în limba română, 3 în rusă şi unul în ambele limbi, fiind vădit convins că “şeful” nu l-a înţeles din prima. Era o oră de vârf… a moldovenilor vorbitori de limbă română, care întrec numărul celorlalţi.

Aici îmi trece prin cap ideea că procesul de moldovenizare (a se citi tipa românizare) a ruşilor îşi urmează cursul, iar alfabetul latin bate cu nemiluita în slavoni.

E o părere fără vreo bază argumentată dar, pe alocuri, plăcută. Am citit prin cărţi cum poporul nostru a fost călit (rusificat) abuziv. Vorbitorii de limbă rusă şi chiar ruşii din talpă importaţi la noi de peste graniţe s-au instaurat bine mersi aci ca acasă: na te pojalusta limba voastră, na te pojalusta cultura voastră, na te pojalusta muierile noastre... razmnojîţi-vă!

În urma mai multor revolte şi reforme, neoficial, este pusă în practică Legea Talionului: voi ne-aţi rusificat, noi vă moldovenizăm. Bun, ruşii care au fost aduşi aici nu s-au prea sinchisit să înveţe română că niciun factor nu le-o impunea... şi erau în vârstă... şi mai dă-o dracului. Generaţiile noi de copii ce provin din familiile ruse nu prea au încotro, ba chiar şi părinţii lor cam îi dau în grădiniţe şi şcoli române, ba chiar şi clasele ruse se mai închid. De ce? Fiindcă nu-i cerinţă pe piaţă, iar protestele tinerilor ruşi sunt pe alocuri nefondate, doar nu închide guvernul din pod clasele, tot ruşii aleg româna. Să se fi trezit în ei bunul simţ, sau e vorba despre un trend românesc? Aberez! N-are cum... oricum.

Presa îşi aduce şi ea aportul, cumva. Omul îşi dezleagă căpăstrul şi îşi dă seama că mancurtizarea nu sună la fel de sonor şi frumos ca şi emanciparea naţională. Ţăranul parcă s-a cam zaebit să-şi încâlcească limba prin gură, scuipând o pseudo-rusă umilitoare, ca apoi vorbitorii nativi să râdă de ei; ştiţi ce spune într-aşa caz ţăranul? “Te-n pizda măti!”. Adevărat, debarasarea de rusă nu poartă nicio conotaţie unională cu ţara de peste Prut şi e mai mult o tendinţă spre un stat moldav independent, dar tot e ceva. Da, moldovenii vorbesc mai mult în moldovenească (mă rog... aşa se numeşte), dar tot parcă e mai bine, or, moldovenească are un aspect mai asemănător cu cel românesc decât rus... chiar dacă şi hibrid.