„Не выёбыватся в кабинете Президента!” la interviu cu Petru Lucinschi

„Închideți fereastra Domnule Președinte. Da, apăsați pe cruciulița asta din colț...”, îl auzeam pe băiatul din camera alăturată, ghidându-l, răbdător, în infernul informatic, pe fostul președinte al RM, Petru Lucinschi.

Împreună cu Vadim Vasiliu, și el reporter la Jurnal de Chișinău, ne aflam în incinta fundației Lucinschi: „Brândușele speranței” (malefic de optimistă denumirea). Chiar de la intrarea am dat cu nasul într-un tablou aproape de dimensiuni naturale a Președintelui. Nu! Nu-i vorba de narcisism, ca la Stalin sau Lenin; pur și simplu orie oaspete tre' să știe cine-i „хозяин пи здание” și cine-i tăticul brândușelor (singurele care mai au speranță în кантора asta numită atât de dulce – Moldova).

După ce-a închis speranța... cer iertare!... fereastra! După ce a închis fereastra, de după colț apare și Petru Licinschi. De nerecunoscut fără ochelarii lui fumurii și costum, în blugi, cămașă (neoficială) și o pereche de mocasini negri (țara-i țară, da moda-i pentru toți), Președintele ne invită în biroul său.

Vârsta-și spune cuvântul, am gândit odată ce-am pășit înăuntru. În timp ce tot mai mulți oameni încearcă să scape de încărcătura grea a mobilierului din case birouri etc., aici, stilul clasic cunoscut până la нимагу îmi respira în față și-mi pătrundea prin toate orificiile. Predominantul maro de ciocolată, rafturile cu cărți (am numărat mai multe titluri în rusă... deși, poate eu sunt paranoic), telefonul vechi, de nu greșesc era de ăla cu disc în loc de butoane și biroul atât de... tradițional, îmi dădeau fiori și parcă auzeam venind cu vuiet sentința: „Расстрелять!”. În rest, o atmosferă destul de plăcută și prietenoasă.

Tănase zice că e hărţuit de Filat

Alexandru BÎTCĂ pentru Jurnal de Chișinău


RELIGIE // Legalizarea islamului – o mişcare politică

Premierul Vlad Filat a fost acuzat de către judecătorul Curţii Constituţionale, Alexandru Tănase, de presiune şi hărţuire în legătură cu interpretarea art. 78 din Constituţie, care se referă la alegerea preşedintelui RM. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei conferinţe de presă organizată ieri de către fostul ministru al Justiţiei.

Conflictul privind legalizarea islamului în Republica Moldova pare să ia proporţii, iar ceea ce ţinea de religie capătă conotaţii politice.

În dimineaţa zilei de luni, mai mulţi tineri ai organizaţiei „Pro Ortodoxia”, înarmaţi cu boxe din care răsunau fragmente de rugăciuni islamiste, au pichetat casa fostului ministru al Justiţiei, Alexandru Tănase. Tinerii au protestat faţă de legalizarea islamului în RM, numindu-l pe actualul judecător al Curţii Constituţionale „naş de botez” al islamului din R. Moldova.

La puţin timp după acţiunile de protest, Alexandru Tănase a organizat o conferinţă de presă la care a ținut să se pronunţe pe marginea acţiunilor grupului.

Alexandru Tănase s-a arătat indignat de faptul că acţiunea de protest s-a ţinut în faţa casei sale, la o oră matinală, acuzând tinerii că i-au umblat chiar şi în cutia poştală şi i-au verificat chitanţele. Or, cultele sunt înregistrate de autorităţi, şi nu de persoane particulare: „Prin urmare, protestele se fac în faţa autorităţilor”, a declarat judecătorul CC.

Spiritele s-au încins în urma acuzaţiilor aduse premierului de către Alexandru Tănase. „Instigatorul moral al hărţuirii la care am fost supus eu şi familia mea nu este altcineva decât premierul Vlad Filat”, a declarat fostul ministru al Justiţiei. Tănase apreciază protestul tinerilor ortodocşi ca o modalitate prin care premierul încearcă să facă presiuni asupra sa, ca judecător la Curtea Constituţională, în legătură cu interpretarea art. 78 din Constituţie, care se referă la alegerea preşedintelui RM, legalizarea cultului islamic fiind doar un pretext formal. În susţinerea acuzaţiilor sale, judecătorul CC declară că ştia de pregătirile unui protest şi că l-ar fi atenţionat pe premier: „Dar nu s-a luat nicio măsură”.

Acasă la Goșa și Leonard

Alexandru BÎTCĂ pentru Jurnal de Chișinău

UNDERGROUND // Expoziție cu ceai și macaroane 

În Republica Moldova, arta non-comercială se bucură de mulți susținători, dar de puțini finanțatori. Multe talente s-au tocit, mulți artiști au ales să lucreze peste hotare, iar unii au renunțat pur și simplu la artă în favoarea unei slujbe mai bine plătite. Nu este și cazul lui Goșa și Leonard care au ocolit obstacolul financiar și au reușit să creeze o galerie de artă chiar la ei acasă.

„Cine vrea ceai? Poate fierbem și niște macaroane? Ce ziceți?”, se aude o voce entuziasmată și prietenoasă din bucătărie. De jur împrejur, pereții sunt acoperiți cu picturi și fotografii, unele chiar îndrăznețe, înfățișând nuduri decente. Într-un colț de cameră tronează o motocicletă vopsită în alb. O atmosferă impregnată de prietenie și liniște, diferită de anturajul galeriilor de artă „oficiale”.

Arta, ca la ea acasă

Ghenadie Mardari, cunoscut printre prieteni ca Goșa, lector la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice (AMTAP) și Leonard Bondarciuc, pictor, iau în chirie locuința care, pe lângă trai, le este atelier de creație și un loc în care își petrec timpul cu prietenii.

Inițial era vorba de o mică expoziție pentru cunoscuți, la care ar fi trebuit să fie prezentate tablourile lui Leonard. Dar evenimentul a luat amploare, tot mai mulți tineri vizitau „galeria” și au început să-și propună propriile lucrări pentru a fi expuse. „Am început doar cu Leonard, dar, cu timpul, numărul participanților a ajuns la 13, pentru o mare parte dintre ei aceasta este prima expoziție”, spune Goșa. Expoziţia nu are un concept sau o tematică, ci doar scopul de a arăta lumii cum fac tinerii artă din plăcere, și nu pentru bani.

„A fost o primă expoziție, mai mult axată pe pictură și grafică, apoi, văzând că oamenilor le-a plăcut și au mai apărut doritori, am făcut o a doua expoziție axată pe fotografie și o mică prezentare de modă, în care tinerii designeri și-au prezentat articolele vestimentare”, spune dom' profesor Goșa într-un stil didactic.

Bună ideea cu „Revoluţia Twister”! De ce? // VIDEO

Ieri am râs împreună vizionând faza anului marca Eugeniu Mocanu şi padrug-sa pe Privesc.eu. Printre fanteziile unui „adolescent drogat” cu „nacismul” şi liderii politici în posturi de P.I.M.P.-i şi barîji am desprins o ideea (aş spune prosteşte) formidabilă şi nu pot să spun decât jos pălă.... adică: jos kozîreoku în faţa lui Eugeniu Mocanu. Este vorba despre schimonosirea „Revoluţiei Twitter” în „Revoluţia Twister”. De ce?

Simplu. Ar fi cea mai frumoasă, adecvată şi istorică revoluţie în istorie. Imaginaţi-vă că se strâng din nou zecile de mii de protestatari între Parlament şi Preşidinţie şi fac revoluţia... TWISTER!!! Zeci de mii de oameni nu mai aruncă cu pietre şi nu strigă sau înjură, dar dansează TWIST! Ca să le arătăm liderilor politici că nu numai lor dar şi nouă ne este până în pulă. Blocăm circulaţia pe Ştefan? Po#ui! Dansăm până după miezun nopţii şi oamenii nu pot dormi? Po#ui! Lu' AIE nu le place twistul??!! Na#ui!

Momordica, fructul tropical din Dubăsarii Vechi

Alexandru BÎTCĂ pentru Jurnal de Chișinău

EXOTICĂ // „Aş putea creşte tone de momordică”

În timp ce diabeticii sunt nevoiți să cheltuiască bani grei pentru a-și procura medicamentele ce conțin insulină, Aurel din Dubăsarii Vechi crește în grădină o plantă tropicală vestită pentru proprietățile sale farmaceutice antidiabetice.

„Cum era Dubăsarii Vechi pe timpuri și cât de murdar și distrus a rămas… așa-i când băutura este pe primul loc”, spune oftând o femeie în timp ce microbuzul înainta leneș prin ploaia de august. Mai multe căsuțe ruinate, un număr mare de stâlpi „decorați” cu simboluri comuniste și un grup de oameni mohorâți, care se întorceau de la o înmormântare cu pomenile subțioară, conturau și mai bine peisajul trist al localității, parcă desprinsă dintr-o poezie bacoviană. Văzând realitatea gri a Dubăsarilor Vechi ți-ar fi fost greu să crezi că în grădina vreunui localnic crește, de un portocaliu aprins, cu fructul gelatinos și dulce ca miezul de harbuz, planta tropicală – momordica.

Produs neînregistrat în RM

Momordica este o plantă agățătoare, vestită pentru proprietățile sale farmaceutice, fiind bogată în insulină, este un veritabil antidiabetic. Dar planta sau, cel puțin, extrasul din momordică se recomandă a fi consumat pentru profilaxie, mai având și proprietăți antibacteriene, antivirotice, antiparazitare, imunomodulatorii și chiar antitumorale. Deși diverse medicamente din extrasul de momordică sunt fabricate și comercializate chiar în România și Ucraina, Centrul de informație despre medicamente declară că pe teritoriul Republicii Moldova nu a fost înregistrat acest produs.

Hobby-ul lui Aurel

Grădina lui Aurel Leahu, împânzită de sere, pare un adevărat labirint. Gazda se deplasează aproape pe brânci, prin „jungla” de roșii și castraveți, spre ciorchinile de momordică ce se zăresc pe ici-colo. Aurel spune că primele semințe ale fructului exotic, originar din regiunea de sud a Asiei, le-a primit de la un prieten: „Inițial, n-am știut de efectele sale benefice, doar am gustat și mi-a plăcut, așa că mi-am făcut din asta un hobby; abia mai târziu am căutat pe internet și am aflat mai multe despre plantă”, spune bărbatul culegând de zor fructele de un portocaliu strident.

La Oficiul Stare Civilă Orhei, oameni mulţi, omenie puţină

Alexandru BÎTCĂ pentru Jurnal de Chișinău
CONFLICT // Îmbulzeală, strigăte și înjurături la ușa Oficiului Stare Civilă Orhei

Zeci de oameni parcurg zilnic drumul până la Oficiul Stare Civilă (OSC) Orhei pentru a obţine un document sau pentru a solicita actele necesare pentru redobândirea cetăţeniei române. Aici, o procedură de rutină se transformă într-un adevărat infern atât pentru cetăţenii ce stau la rând, cât și pentru angajaţii oficiului. Acuzaţiile sunt reciproce, fiecare fiind sigur de adevărul său.

La pauza de masă zarva se mai potolește un pic și oamenii eliberează intrarea aciuându-se la umbra brazilor din curtea OSC Orhei. „De la ora 5 stăm afară, deja de trei zile, și nu ne mai ajunge rândul”, spun indignate cinci femei, făcându-și nervoase vânt cu evantaiul. „Pentru ei, nu au prioritate cei care vor să depună actele la urgență”, adaugă acestea. Deși oamenii întocmesc listele care stabilesc ordinea în care ar trebui să intre în oficiu, acestea nu sunt valabile. Prioritatea o au cei cu programări: „Dacă ne programăm de pe acum, rândul nostru va veni abia după 20 septembrie – dar nu putem aștepta atât!”, au început să se revolte și ceilalți din jur.

Dacă unii așteaptă la ușa OSC Orhei de la primele ore ale zilei, alții spun că de ani nu mai ajung să-și aducă în ordine toate documentele: „Am un an de zile de când umblu să-mi fac un document”, spune resemnat un tânăr. „Suntem mai mulți cu programări pentru astăzi și până acum au trecut doar trei oameni. Ar trebui să se organizeze două rânduri – în unul, cei care depun la urgență, și în altul să fie restul”, după care tânărul conchide dezamăgit: „Unde-i omenia? Vor în Europa… Dar asta-i oare o țară europeană?”.

Rândul “viu“

În biroul șefei OSC Orhei, Iulia Pulbere, telefonul sună încontinuu, în doar zece minute – 15 apeluri. Iulia Pulbere renunţă la pauza de masă și ne spune cum stau lucrurile în interiorul OSC. Aceasta susține că programările se fac pentru cetățenii care solicită actele pentru redobândirea cetățeniei române, lucru care ia minimum o oră pentru fiecare om: „Dar mai vine un invalid, o femeie însărcinată sau cu copilul în brațe și sunt obligată să-i primesc fără rând”, spune șefa OSC Orhei. Potrivit Iuliei Pulbere, în fiecare zi, oamenii sunt îndemnați de angajaţii oficiului să respecte practica celor două rânduri: unul pentru cei cu programare, iar celălalt pentru așa-numitul „rând viu”, chiar și așa, îmbulzelile și certurile sunt inevitabile.

Fenomenul BREGA: „Oleg Brega este un provocator! Bravo Oleg!”. De ce?

„Oleg Brega este un provocator” și „Bravo Oleg!” sunt cele două extreme între care se bat forumiștii, bloggerii și restul populației RM. Din tânărul protestatar rebel, Oleg BREGA a ajuns un brand autohton, la fel de gustos ca și băutura Coca Cola, însă – la fel de dăunător în cantități excesive.

Cele două extreme care despart publicul ar putea la fel de bine să se împace fără a știrbi din adevăr: „Oleg Brega este un provocator! Bravo Oleg!”. De ce?

Să luăm ultimul scandal marca Brega, capitolul: Universitatea Slavonă. Câți s-au mai sinchisit până acum să se opună comportamentului și fraudelor scandaloase ale acestei instituții? De ce a fost nevoie de un om din exterior pentru a provoca administrația universității să-și arate adevărata „carte de vizită”? Telefoanele mobile cu camere video și programe de înregistrat, dragi tineri, nu au fost concepute doar pentru a face poze pentru profilurile rețelelor de socializare; aveți așii în mânecă, doar că jucați rău.

Sunt 20 de ani de independență, după decenii bune de hibernare sovietică și abia mijim ochii. Apoi, vine un Brega care mai trage câte o palmă în obrăjorii amorțiți ai Moldovei, să ni se urce sângele la cap. „Brega este un provocator de care avem nevoie” a fost afirmația mea încă de la primele sale emisiuni „Inamicul public” de la JurnalTV și încă sunt convins că asta chiar ne trebuie.